„In the Valley of Elah”

Uneori ma apuca niste deznadejdi complet aberante. Sunt justificate, cumva – ce le face aberante este ca din “pozitia” mea nu pot face nimic… decat sa-mi fac sange rau inutil… si, cel mult, iata, sa mai public un post pe net.

Azi ascultam niste muzica a unei formatii pe care am descoperit-o de curand – “Kings of Leon”. Au ei o bucata care imi place foarte mult si care, tot ascultand-o, m-a dus cu gandul la mama naibii. Intai la soarta noastra de muritori pricajiti (piesa avand si o trimitere oarecum biblica) si mai apoi la razboi! La de ce si cum razboiul nu a fost eradicat de pe fata planetei… cu toate ca istoria ne-a lasat, intru amintire, suficiente motive sa nu-l mai vrem printre noi. Cu toate acestea, razboaie inca se desfasoara in timpul nostru real… in care eu scriu la taste si-mi trec viata pasnica prin lumea asta.

Pe urma mi-am amintit un film pe care l-am vazut de curand. Se numeste “In the Valley of Elah” si este regizat de Paul Haggis. Surprinde esenta cumplita a repercursiunii razboiului asupra celor care l-au luptat, efectiv, si care i-au supravietuit. Are, evident, substrat clar american, cu o simbolistica subtila a steagului, ridicat pe catarg la sfarsitul fimului cu susul in jos, semn ca tara este sub stare de calamitate, dar restul se aplica la modul general – razboiul nu-i lasa pe cei care-l poarta in firea lor. Si oare cum s-ar putea sa ramai cu mintile acasa dupa ce ai vazut maruntaie revarsate din alti oameni, membre si capete separate de trupul lor, durere si spaima in ochii celor pe care te pregateai sa-i ucizi? De parca nu era suficient ca o parte din cei plecati la razboi nu se mai intorc. Dintre cei care se intorc, mai mult de jumatate nu mai au acces la o viata normala – raman timorati pentru restul zilelor.

Intrebarea ma revolta si persista totusi in mintea mea. DE CE??? Am inteles ca mai in trecut “ai mai smecheri” vroiau sa cucereasca teritorii, din setea de putere si avere… dar si din pricina unui instinct animalic, teritorial, care era la inceputuri in stransa legatura cu supravietuirea speciei – cel mai bun teritoriu, cel mai bun mascul => cea mai buna femela => cel mai bun urmas. Dar acuma nu mai suntem in stadiul acela… obsesiv teritorial. Dupa atatea generatii ni s-a mai alterat informatia genetica… deci nu ne mai batem pe teritorii (exclud rusii, chinezii, fasia Gaza si altii mai putin mediatizati). Ceea ce s-a perpetuat, luand proportii inca si mai mari, este goana dupa bani, lupta pentru putere prin avere.

“Papusarii” acestui sistem, care promoveaza aceasta industrie a armamentului, a pietii lui la negru, a drogurilor, a farmaceuticelor si alte mari conglomerate care le asigura buzunarele doldora de bani, sunt radacina acestui rau urias de care noi, restul, nu putem scapa; ei fac acest cerc vicios sa se invarta la infinit, sa devina din ce in ce mai diabolic, mai fara iesire. Daca cineva ar putea zgudui mintile acestor oameni, poate ca n-ar mai exista baza nici pentru razboaie, indiferent de motivatia lor – politica, extremist religioasa etc. Dar nenorocitii astia stau cocotati pe “calul” lor de pe care se uita in batjocura la noi. La ce mama dracului le poate trebui atata avere? Ei nu ar putea nici daca ar vrea sa cheltuie macar o parte infinitezimala din miliardele pe care le poseda, iar oameni, copii mor degeaba din cauza lor si altii, inca si mai multi, raman marcati pe viata, Ma depaseste.

Imi vine in minte acum un vers oarecum optimist dintr-un cantec al lui Sting… “Russians love their children, too”. Nu ca vorbesc despre rusi. Ma gandesc insa ca toti acesti mai mari ai lumii, pe tronurile fiecarei tari pe care o conduc, aparand interesele unora, si “mai mari”, uita ca au si ei copii… in timp ce trimit la moarte copiii altora, mai mici sau mai mari.

  • Blog Stats

    • 55,413 hits